Stările persistente de slăbiciune sau chiar inabilitatea de a îndeplini anumite activităţi fizice sau mentale sunt frecvent întâlnite după o boală critică.
Recuperarea are nevoie de răbdare, dar şi de suport nutriţional adecvat afecţiunii care a generat starea critică.
Arginina este unul dintre cei mai versatili aminoacizi, fiind implicată în sinteza multor tipuri de molecule necesare bunei funcţionări a organismului. Mai multe studii au indicat că aportul de arginină are multiple efecte benefice atunci când este administrat în doze mai mari decât consumul alimentar normal. Printre aceste efecte se numără reducerea riscului de boli vasculare și cardiace, îmbunătățirea răspunsului imun și inhibarea hiperacidității gastrice.2
Arginina este extrem de importantă pentru proliferarea celulelor imunitare de tip T și are o influenţa majoră asupra răspunsului imun. Arginina este, de asemenea, un element important pentru sinteza colagenului, care este o parte critică a vindecării rănilor, precum şi pentru tonusul vascular și funcția cardiovasculară.2
Glutamina, un aminoacid considerat în mod normal neesenţial (pentru ca organismul îl poate produce singur) devine „condițional esențială” după o boală critică, stres și traume fizice, când se poate produce o scădere semnificativă a nivelului de glutamină din sânge.3
Au fost demonstrate numeroase beneficii ale administrării de glutamină în recuperarea după o boală, printre care scăderea inflamaţiei, îmbunătățirea funcției intestinale, reacţii îmbunătăţite la stres, răspuns imun mai eficace și scăderea mortalității. Suplimentarea cu glutamină în bolile critice sau intervenţiile chirurgicale au arătat că aceasta poate scădea mortalitatea, durata șederii în spital și infecțiile, fără efecte adverse majore.4
Utilizarea serinei și a produselor sale metabolice a fost investigată pentru terapia bolilor renale, a leziunilor sistemului nervos central (datorate atacului cerebral, ischemiei sau traumei) și într-o gamă largă de tulburări neurologice și psihiatrice.5
S-a dovedit că suplimentarea cu serină este benefică şi pentru gestionarea rezistenţei la insulină, a diabetului, a steatozei hepatice (ficat gras) şi a leziunilor ficatului, precum şi pentru a regla ritmul circadian.6,7,8,9
Fosfoserina (serina care trecut printr-un proces de fosforilare, esential pentru utilizarea ei în organism) are de asemenea un efect neuroprotector.10
Treonina face parte din structura multor proteine din organism şi îndeplinește și alte funcții atât în sistemul nervos, cât și în ficat, unde participă la metabolismul grăsimilor și previne acumularea acestora în acest organ (steatoza hepatică). 11
De asemenea, treonina este utilizată pentru tratamentul unor tulburări intestinale și digestive și s-a dovedit a fi utilă în reducerea stărilor de anxietate și depresie. Aportul suplimentar de treonină favorizează absorbția nutrienților în intestin și, de asemenea, contribuie la îmbunătățirea funcțiilor hepatice.11
Nivelurile de vitamina B12 într-un interval normal sunt esențiale în timpul unei stări de boală. S-a constatat că pacienții în stare critică prezintă risc de deficit de B12, în special cei care suferă de arsuri și traumatisme severe, vârstnicii, pacienții care primesc terapie de substituție renală cronică, care au suferit o intervenție chirurgicală gastrică sau care suferă de tulburări intestinale.12